Plante vindecatoare in stare cruda

La noi, la romani, remediile populare s-au nascut odata cu poporul si au evoluat cu el. Tratamentul multor afectiuni cu ajutorul plantelor are la poporul nostru o traditie seculara. Se poate afirma, fara a gresi, ca cele dintai leacuri au fost plantele. Ele isi pastreaza intreaga actualiztate, mai ales daca tinem seama ca flora spontana a tarii ne ofera sute de plante medicinale si aromatice.

Ne vom referi, in cele ce urmeaza, numai la posibilitatile de obtinere a unor efecte vindecatoare sau favorabile organismului uman folosind unele plante ca atare, in stare proaspata. Acestea pot fi de un real folos atat intr-un tratament prelungit, cat si, indeosebi, cand nu se dispune de alte medicamente (la padure, etc.).

Plante cu efect antiscorbutic

Sucul proaspat stors din partile aeriene de caltunasi, luat cate 25-30 g pe zi (doua linguri), este antiscorbutic, diuretic si expectorant. Poate fi asociat cu zeama de lamaie. Fructele proaspete sau congelate de coacaz negru, catina sau maces contin insemnate cantitati de vitamina C. De asemenea, de mare folos sunt si fructele de scorus de munte, cu beneficii si pentru calmarea tusei, fiind si diuretice, hemostatice.

Abcesele si ranile pot fi tratate cu multe plante aflate pretutindeni la indemana: florile de arnica, aplicate sub forma de comprese, sunt de folos in rani si contuzii. Frunzele, bine spalate si strivite usor, de bob, alicate pe abcese, faciliteaza spargerea si vindecarea acestora. Frunzele (foarte bine curatate) de busuioc, lemn cainesc, margareta, macrisul iepurelui, marul lupului (remf), napi, navalnic, patlagina, perisor, salba moale, varza alba (fara nervuri) aplicate, de doua ori pe zi, pe rani si abcese (legate strans cu tifon sau cu o bucata de carpa moale si uscata), favorizeaza vindecarea. Frunzele de nalba-mare oparite cu apa calda si aplicate sub forma de comprese sunt eficiente in furunculoze. Razatura proaspata sau felii pisate din radacini bine spalate de tataneasa, pusa pe rani si pe ulcere varicoase ale gambei, favorizeaza regenerarea tesuturilor. Sucul laptos al partilor aeriene de rostopasca, aplicat pe negi, face ca acestia sa se usuce si sa cada in cateva zile.

Arsurile

Cartofii cruzi, curatati de coafa, rasi, aplicati pe arsuri, combat durerea si iritatia. In acelasi scop se pot folosi si morcovii rasi sau frunze de morcov zdrobite.

Impotriva parazitilor intestinali

Usturoiul, mancat ca atare (dimineata, pe stomacul gol), are o puternica actiune antihelminica, indeosebi fata de ascarizi (limbrici). Prezinta, de asemenea, actiune hipotensiva si de prevenire a arterosclerozei. Actiune asemanatoare, dar mai slaba, impotriva parazitilor intestinali, are si tarhonul. Semintele de dovleac (fara coaja), administrate in doze de 200-400 g, pisate sau amestecate cu miere, sunt, de asemenea, de folos impotriva ascarizilor si a teniei.

Pentru combaterea afectiunilor cailor urinare

Pentru combaterea acestora poate fi baut suc proaspat stors din frunze de patragina ingusta, amestecat cu lapte. Este si un bun de purativ (curata organismul de substante vatamatoare). Sucul proaspat stors din frunze de urzica mare, baut cate 2-3 lingurite pe zi, are efect diuretic, fiind folositor in boli de rinichi si vezica, in hemoptizie, in hemoragii si sangerari ale nasului. In caz de hemoragie nazala se recomanda a se trage pe nas pulbere din scoarta de stejar. Fructele scorusului de munte sunt hemostatice, astringente, diuretice si depurative, fiind, in plus, de folos in tuse si tuberculoza.

Pentru combatarea febrei

Util in combatarea febrei si durerilor de cap sunt feliile de cartof crud, aplicate pe frunte. Frunzele proaspete de iedera, aplicate pe locuri cu dureri reumatice sau pe cap, contribuie la ameliorarea suferintelor respective, ele fiind moderatoare ale sensibilitatii nervilor periferici. Partile aeriene si radacinile de vulturica (culese in septembrie - octombrie) contin un latex alb, amarui. Este folosit ca antidiareic, diuretic, in hemoragie nazala, afectiuni bucale, ulcer, catar intestinal, litiaza renala, boli de ficat etc.

In reumatism

In afara frunzelor de iedera si de varza, ultima avand efect favorabil si in sciatica, degeraturi, pecingine este de folos aplicarea de comprese cu parti aeriene (cu flori) de galbasoara (drete).

In afectiunile stomacului

Frunzele proaspete de banuti (nasturasi), mancate sub forma de salata, usureaza eliminarea gazelor (indicat mai ales la copii). Masticate, contribuie la vindecarea ulceratiilor buzelor. Florile de galbenele (filimica), consumate crude (in salate), sunt de folos in ulcer gastric si duodenal, datorita proprietatilor lor cicatrizante. Sucul stors din frunze de aloe (pastrate in frigider cateva zile, intr-o punga de material plastic), amestecat cu miere si vin, este tonic si mareste pofta de mancare. Are si efect laxativ.

In diabet

In diabet pot fi consumate afine si fragute. Cura cu fragute amelioreaza si durerile reumatismale.

Pentru dinti albi

Daca va doriti o dantura curata si alba va recomandam sa-i frecati de cateva ori cu frunze crude de jales.