Pestera Munticelu, un unicat distrus

La intrarea in vestitele Chei ale Bicazului din Muntii Suhard zarim Pestera Munticelu. A fost o pestera unica prin frumusetea si bogatia spelectemelor, dar si prin depozitul fosilier de Ursus spaeleus, fosile de o importanta paleontologica deosebita. Are o lungime de 120 m, fiind formata, in principal, dintr-o sala lunga de peste 30 m, cu o inaltime ce nu depaseste 5-6 m. Mai exista mici cotloane, usor accesibile. Sala se termina cu un lac a carui apa este foarte limpede.

In momentul de fata, insa, pestera se afla intr-o stare deplorabila, prezentand un nivel ridicat de poluare si degradare. Desi a fost declarata monumet al naturii, nu a putut fi protejata impotriva vandalilor si jefuitorilor, care au smuls bogatia minerala din interior, ce impodobea altadata, atat de frumos, acest gol subteran, fermecand ochiul vizitatorului. Pestera s-a remarcat prin stalagmitele lamanare, de 3 m inaltime si 3 m diametru – reprezentand, la nivel national, un adevarat record, putine fiind pesterile cu asemenea forme endocarstice. Acestea s-au format prin depunerea treptata a calciului din apa de infliltratie, in locul de impact cu solul. Ritmul de crestere a fost foarte rapid, iar fenomenele carstice rezultate au fost uimitoare. O frumusete deosebita prezentau stalactitele tubulare (“macaroanele”), ce atarnau din tavan, dandu-i un aspect de padure minerala.

Doar speologii mai vechi au putut admira acest monument natural in toata spendoarea lui, tanara generatie de speologi nemaiavand acest privilegiu. Pestera a fost pradata progresiv. La ruperea concurentilor, s-a mai adaugat si arderea cauciucurilor de catre indivizi inconstienti, care faceau acest lucru pentru distractie. Fumul negru rezultat s-a asezat pe mai toti peretii, dar in mod special pe tavan si pe concretiunile inca ramase neatinse. Forta cu care aceasta pestera a fost distrusa este reliefata de mensele coloane care sustineau bolta salii si care au fost doborate de catre indivizi agresivi si barbari. Si, ca sa completam acest tablou dramatic, pestera nesupravegheata a fost jefuita de valoroasele sale fosile, ale ursului de caverna, de catre asa-zisii colectionari care luau, rand pe rand, bucati ce alcatuiau, altadata, un schelet de Ursus spaeleus. Autorul acestor randuri, speolog amator, a inteles valoarea acestor fosile, strangand o mare parte din cele ramase, impreuna cu alti speologi din Onesti. Fosilele au fost curatate si tratate spre a fi conservate.

Situatia jalnica a Pesterii Munticelu ar trebui sa dea de gandit multora. In final s-a abandonat amenajarea ei, considerandu-se ca nu mai reprezinta nici un interes pentru eventualii vizitatori.