Pestera de la Magura Bihor

Bihorul e tara pesterilor poetice. In codrii seculari ai acestui judet de granita intalnesti printre straturile de calcar frumuseti ale naturii cum nu mai gasesti in alte parti, reamintind comparatia lui Cosbuc “natura ta ca o virgina” (vara). Fara sa fii specialist in speologie, ratacind prin muntii Bihorului dai de frumuseti ae naturii, de pesteri minunate pe care le admiri. Cine nu cunoaste pestera de la Meziad, pe care o studiaza si specialistii straini …

Daca nu ne inselam, e cea mai mare pestera din tara. Langa targusorul Baita – care pe vremuri era centru minier important – se afla o pestera tot asa de vestita – pestera Cosului (numita popular Portaie). Tot pe plaiurile Bihorului e si pestera Fanate.

Am pomenit numai de pesterile mai mari. Pesteri mai mici, dar aproape tot atat de interesante – sunt multe. Creatia folclorica imbraca pesterile in haina azurie a mitului. Se populeaza pentru vremurile demult apuse, cu zmei si balauri. Vazandu-le intunecoase le consideri lacasuri triste in care sufereau fecioare frumoase la chip si tineri tari ca Hercules. In unele parti notiunea de pestera mare duce atat de departe, incat pare un drum spre “taramul celalalt” – spre lumea fiintelor mitologice. Intre taramul celalalt si lumea de dincolo, e deosebire mare. “Tanarul celalalt” e lumea poetica a mitologiei populare cu zmei, balauri, Feti frumosi, Ilene Cosanzene, cu fecioare rapite de imparati, etc. “Lumea de dincolo” e transcendentul dogmaticei crestine, e iadul urat si raiul frumos, sunt vamile vazduhului si chinurile pacatosilor. Lumea de dincolo e construita dupa schema dogmatica, dar ca sa fie mai aproape de categoriile noastre de judecata, e materializat in forme din lumea noastra.

Mergand pe Valea Sighistelului ajungi la poalele muntelui Tapu. In acest munte calcaros e si pestera Magura. Pestera are o lungime de 1.500 m, avand forma unul labirint. Un geograf afirma odata ca nu exista o pestera mai frumoasa, fiind extrem de spatioasa. Portalul e lung de 5 m si lat de 3 m. Te conduce la un foisor cu stalactite-stalacmite uriase, albe, ca o fiinta inocenta. Spre stanga dai de un salonas intunecat, marginit de niste perdele. Sunt atat de frumoase aceste perdele calcaroase, incat uneori vizitatorii le considera de fapt perdele si vor sa le dea la o parte. Sunt atat de variate si de interesante figurile petrificate incat un scriitor cu imaginatie bogata ar putea scrie foarte multe despre oamenii petrificati. Formatiunea cea mai renumita a pesterii Magura Bihor este Pamierul, o coloana uriasa, terminata in partea sa superioasa cu un baldachin, fiind pozitionata in sectorul vestic. Galeriile cele mai vizitate sunt: Galeria Vaului, Sala Lilicecilor, Sala Ursilor, Galeria Stalpilor, Sala Prabusirilor, Sala Minunilor, etc.

In diversele compartimente ale acestei pesteri sunt figuri care amintesc oameni mari de pe scena istoriei universale. Un mormant mare e numit mormantul lui Mohamed. Intr-un cot e o figura ceva mai mare, avand alaturi altele mai mici. I se zice cersitorul si copiii. E un intreg popor de figuri petrificate, botezate de vizitatori cu nume diverse.

Zoologii au descoperit doua specii de insecte ce exista si in pestera de la Fanate.

1. Pholenom leptoderum

2. Titanetus

Inaintand prin acest tunel sapat de mana maiastra a naturii, care concureaza cu arhitectura umana, dai de lucruri si mai frumoase. Mii de stalactite maruntite anunta parca apropierea unui cimitir. Intr-un colt undeva un bazin de apa calda, cu marginile curate. Ca si cristalul … Si cate lucruri minunate nu ar vedea in acest cot minunat al naturii ochiul omului de stiinta, ajutat si de instrumentele tehnicii moderne. Pentru a vizita pestera Magura (declarata monument al naturii) veti avea nevoie de echipament adecvat si surse proprii de iluminare, precum si prezenta unui ghid.

Te-ar putea interesa sa citesti mai multe informatii despre pesterile din Romania si pesterile din lume.