Notiuni de anatomie a sistemului circulator

Aparatul cardio-circulator este format dintr-un organ central - inima - si un sistem inchis de vase, format din artere - capilare - vene.

Inima este un organ musculos, cavitar, de aproximativ 300 g cu un volum care a fost comparat cu volumul pumnului drept al unui adult.

Este alcatuit din doua jumatati complet separate, dreapta si stanga, despartite printr-un perete vertical. Fiecare jumatate este la randul ei impartita de un perete transversal in cate doua camarute, care comunica intre ele. Camarutele din partea de sus se numesc atrii, iar cele din partea de jos se numesc ventriculi.

Arborele circulator este format din artere, capilare si vene.

Arterele sunt vase sangvine prin care circula sangele de la inima in intreg organismul. Calibrul arterelor scade de la inima spre periferie.

Venele sunt vase care aduc sangele la inima. Calibrul lor creste de la periferie spre inima.
Capilarele sunt vase cu calibru mic, prin care se face schimbul nutritiv intre sange si celule. Sangele circula intr-un singur sens: artere-capilare-vene.

Arterele si venele poarta diferite denumiri, dupa regiunea si organul pe care-l iriga.

In structura arborelui circulator exista:

§                      circulatia mare

§                      circulatia mica

Circulatia mare transporta oxigen spre tesuturi si organe, aduce CO2 de la tesuturi si organe spre inima, avand traseul: inima-artere-organe-vene-inima.

Circulatia mica asigura transportul sangelui neoxigenat de la cord spre plamani si a celui incarcat cu oxigen inapoi la inima.

Circulatia sangelui prin artere se face prin impingerea sangelui ca urmare a contractiei ventriculelor. Sangele este impins cu intermitenta prin contractii, dar el curge in curent continuu, datorita elasticitatii peretilor arteriali. Peretii arterelor opun rezistenta, ceea ce face ca sangele sa fie sub o anumita presiune sau tensiune. Aceasta se numeste presiune sau tensiune arteriala (TA). Deci TA reprezinta presiunea exercitata de sange asupra peretilor arterelor.

TA variaza in functie de varsta, sex, ora din timpul zilei si gradul de activitate.

Valori normale:

Adult: 115-140 / 70-90 mmHg, mai mica la femei.

In copilarie 91-110 / 60-65 mmHg.

Valori peste cele normale poarta numele de hipertensiune.

Valori sub cele normale poarta numele de hipotensiune.

Sistola=contractie, diastola=relaxare.

Masurarea TA:

§                      pozitia pacientului: decubit dorsal, dupa un repaus de 10 minute;

§                      la 1/3 inferioara a bratului se aseaza mansonul tensiometrului;

§                      stetoscopul se pune pe proiectia arterei brahiale (marginea inferioara a bratului);

§                      se umfla mansonul tensiometrului pana pe la 180/ 200 mmHg, ca apoi sa se inceapa dezumflarea lenta;

§                      valorile TA reprezinta prima si ultima bataie care se aud cu ajutorul stetoscopului in timpul dezumflarii mansonului.

Cu fiecare contractie se impinge in aorta un val de sange, care izbeste sangele existent in vas si se propaga ca o unda, dand pulsul.

Pulsul se masoara prin comprimarea unei artere pe un plan osos, cu 2-3 degete, cel mai frecvent la artera radiala, se masoara timp de 1 minut.

Valori normale:

adult 60-80 / minut;

copii 90-100 / minut;

nou nascut 130-140 / minut;

Cresterea frecventei peste valorile normale se numeste tahicardie, scaderea frecventei sub valorile normale poarta numele de bradicardie.