Luni, 17 Ianuarie 2011 21:28 |
Moş Ion Roată şi Cuza Vodăde Ion Creangă Între ţăranii fruntaşi care au luat parte, împreună cu boierii, cu episcopii şi cu mitropolitul ţării la Divanul ad-hoc din Moldova, în 1857, era şi moş Ion Roată, om cinstit şi cuviincios, cum sunt mai toţi ţăranii români de pretutindeni. Numai atâta, că moş Ion Roată, după câte văzuse şi după câte păţise el în viaţa sa, nu prea punea temei pe vorbele boiereşti şi avea gâdilici la limbă, adică spunea omului verde în ochi, fie cine-a fi, când avea ceva la inimă. Aşa e ţăranul: nu prea ştie multe. Şi moş Ion Roată, fiind ţăran, cum v-am spus, deşi se-nvrednicise a fi acum printre boieri, nu avea ascunzători în sufletul său.În Divanul ad-hoc din Moldova erau boieri de toată mâna: şi mai mari, şi mai mici; şi mai bătrâni, şi mai tineri; şi mai învăţaţi, şi mai neînvăţaţi, cum îi apucase timpul. Între aceştia din urmă erau de-alde bătrânul Alecu Forascu, poreclit şi Tololoiu, Grigore Cuza şi alţi câţiva de-alde aceştia, care, ţinându-se de obiceiurile strămoşeşti, în toate sărbătorile ascultau cu evlavie slujba bisericească de la început până la sfârşit, cântând şi citind la strană de-a valma cu dascălii şi preoţii biserici, iar la zile mari, ca să le ticnească veselia, împărţeau bucăţică de pâine cu orfanii, cu văduvele şi cu alţi nevoiaşi, cum apucară din părinţi. Atâta-i ajungea capul, atâta făceau şi ei pe vremea lor, Dumnezeu să-i ierte şi să-i odihnească, unde-or fi acolo, că bună inimă mai aveau! Dar să ne întoarcem iar la Divanul ad-hoc. Aici, ca în toate adunările de felul acestora, se făcea vorbă multă şi era lucru firesc să se facă, fiind în luptă timpul de faţă cu cel trecut, pentru cea mai dreaptă cauză a neamului românesc: Unirea, sfânta Unire!Boierii cei mai tineri, crescuţi de mici în străinătate, numai cu franţuzească şi nemţească, erau cârtitori asupra trecutului şi cei mai guralivi totodată. Vorba, portul şi apucăturile bătrâneşti nu le mai veneau la socoteală. Si din această pricină, unii, în aprinderea lor, numeau pe cei bătrâni: rugini învechite, islicări, strigoi şi câte le mai venea în minte, după cum le era şi creşterea; da, învăţaţi nu-s? ...Nu-i vorbă că şi nătângia unor bătrâni era mare. Uneori, când se mâniau, dădeau şi ei tinerilor câte-un ibrişin pe la nas, numindu-i: bonjurişti, duelgii, pantalonari, oameni sminţiţi la minte şi ciocoi înfumuraţi, lepădaţi de lege, stricători de limbă şi de obiceiuri. În aşa împoncişare de idei se aflau boierii bătrâni cu tineretul din Divanul ad-hoc al Moldovei, cu toate ca şi unii şi alţii erau pentru "Unire". Numai atâta, că bătrânii voiau "Unire" cu tocmală, iar tinerii "Unire" fără socoteală, cum s-a şi făcut.Toate ca toatele, dar mare luptă aveau unii dintre boierii tineri cu cuconul Alecu Forascu, care, una-două, îi tolocănea, mustrându-i: ba că nu vorbesc drept româneşte, cum vorbeau părinţii lor, ci au corchezit graiul strămoşesc, de nu-i mai înţelege nimene; ba că "umblaţi cu şurubele, să ne trageţi butucul", ba că "face omul cu cineva o tovărăşie cât de mică şi tot urmează învoială între părţi, iar nu aşa cu ochii închişi", căci, "dacă n-ai carte, n-ai parte", scurtă socoteală, ba că, "de când cu străinatatea, v-aţi înstrăinat şi legea, şi limba, şi inima, şi chiar dragostea sătenilor, şi după nepăsarea şi risipa ce o facem, zvârlind banul pe lucruri de nimica, puţin mai avem de înstrăinat şi nu-i departe vremea aceea, pe cât văd eu. Întrebaţi pe bieţii nemernici de săteni, să spuie ei dacă mai cunosc cine le e stăpân. Au rămas ca nişte câini ai nimănui, sărmanii oameni! Cine se scoală mai dimineaţă, acela e mai mare în sat la ei, de-i horopşeşte şi-i tuhăieşte mai rău decât pe vite! Ciocoismul şi străinii să trăiască, şi las' pe dânşii, că ne scot ei la covrigi!" Ba că "vai de ţara care ajunge s-o puie copiii la cale", ba că "vorba multă, sărăcia omului" şi, dacă li-i treabă de-aşa, facă ei ce-or şti, că el mai bine se duce acasă, că-i plouă caii în spate şi-i stau vitele cu dintii la stele, din pricina slugilor, cărora puţin le pasă de munca stăpânului, şi câte şi mai câte năzdrăvănii de-alde aceste. Las' pe bătrâni să te descânte şi să te judece ei, în legea lor, că nu-ţi mai trebuie alt popă ... Şi iacă aşa cu de-alde cuconul Alecu Forascu.Acum vine alta la rând. Într-una din zile, cum vorbea frumos un boier dintre cei tineri, iacă şi moş Ion Roată sare cu gura:- Aveţi bunătate de vorbiţi mai moldoveneşte, cucoane, să ne dumerim şi noi, căci eu, unul, drept vă spun, că nu pricep nimica, păcatele mele!Un oarecare boier întâmpină atunci pe moş Ion Roată, zicându-i cu glas poruncitor şi răutăcios:
|
Citate despre unire si unitatea nationala romaneasca Unire, unitatea naţională românească, visul de veacuri al acestui popor atât de încercat de vremuri. Oameni destoinici, de-a lungul timpului au făcut paşi...
Read morePariul lui Pascal Există Dumnezeu sau nu există? O întrebare care a măcinat dintotdeauna omenirea. Răspunsurile sunt dintre cele mai diverse. Unul dintre ele este şi cel oferit de celebrul Pariu...
Read moreMesaje frumoase de Sfantul Andrei Pentru toti cei care poarta numele Sfantului Andrei sau derivate ale acestuia: Andreea, Andries, Andu, Andru, Andruta, Andrusa, Andrusca, Andras, Andra, Andrada, Andreas, Andi, Deia sau...
Read moreCheile din Masivul Piatra Craiului Cheile din Masivul Piatra Craiului completeaza pitorescul peisalului carstic din regiunea masivului Piatra Craiului si se remarca printr-un aspect impunator. Acestea se intalnesc pe laturile...
Read morePoezii patriotice si de vitejie romaneasca România, patria noastră dragă, a fost aparată de-a lungul timpului cu prețul vieții multor eroi. Vă oferim o colecție de poezii...
Read moreSerbare de 1 decembrie Ziua de 1 decembrie este ziua in care s-a facut dreptate. Este ziua in care au cantat toti romanii intr-un glas: Ziua Unirii! E Ziua Nationala...
Read moreCometele stele cu coada Cometele, numite si stele cu coada, au avut o mare influenta asupra spiritelor oamenilor vechi, care credeau ca stele cu coada (cometele) ca si eclipsele...
Read moreAmintiri si icoanele copilariei Va oferim spre lectura poezia "Amintiri" scrisa de Valeriu Magureanu. Icoanele copilariei, ne sunt prea dragi si-n veci nu mor. Tarziu,...
Read moreRecomandari si sfaturi de prim ajutor pentru deplasare pe munte Iata cateva recomandari si sfaturi de prim ajutor, lucruri pe care ar trebui sa le stii pentru deplasarea pe munte, astfel...
Read moreProgram artistic - 1 decembrie - Ziua Nationala a Romaniei Va prezentam un minunat program artistic de 1 decembrie, Ziua Nationala a Romaniei. Acest program artistic poaate fi folosit pentru serbare...
Read moreHoroscop Scorpion ianuarie 2015 Afla horoscop Scorpion ianuarie 2015. Afla previziunile astrologice pentru luna ianuarie 2015 pentru zodia Scorpion: dragoste, cariera si bani, sanatate.
Read moreZidurile chinezesti China e pentru noi o tara cu care parca ne simtim familiarizati si spre care o nostalgie dulce ne mana gandurile, lasandu-le sa hoinareasca pe intinsul granitelor fara de...
Read moreClasicii antichitatii in straie romanesti Despre biserica Sf. Voievozi din Targu-Jiu, situata in Piata Victoriei, se stie ca este cladita in vremea episcopului Gligorie Socoteanu (1748-1764) pe locul altea ce exista...
Read moreMarin Sorescu - Trebuiau sa poarte un nume Eminescu n-a existat.A existat numai o ţară frumoasăLa o margine de mareUnde valurile fac noduri albe,Ca o barbă nepieptănată de craiŞi nişte ape...
Read moreCitate despre Halloween Referiri despre sarbatoarea de Halloween apar si in operele unor scriitori. Va oferim o colectie de citate despre Halloween. Halloween. E atat de simplu sa te simti american. Decupezi...
Read moreHarti feroviare Romania Va prezentam cateva modele de harti feroviare din Romania: harta feroviara a Romaniei si harta cailor ferate din Romania.
Read more