Misterul hieroglifelor

Talmacirea hieroglifelor ar trebui sa constituie una din putinele minuni pe care lumea moderna le opune lumii antice cu cele sapte minuni ale ei. Pentru ca descifrarea scrierii hieroglifice a deschis larg calea cunoasterii comorilor de cultura si civilizatie care, altminteri, ne-ar fi ramas pururi interzise. Afla cum s-a intamplat acest lucru.

Atunci cand, cu un secol inaintea erei noastre, romanii au patruns in Egipt, eu descoperit in valea Nilului o “scriere” alcatuita din succesiunea unor desene, scriere ce parea sa spuna cate ceva despre istorie, stiinta, medicina lor, intr-un cuvant, despre gradul lor de civilizatie. Numai ca romanii nu s-au aratat atat de interesati de scriere si, cu atat mai putin, de descifrarea ei. Poate ca nici nu le-a pasat de peretii acoperiti cu mii, zeci de mii de mici desene pictate ori cioplite in piatra. Acelasi dezinteres l-au manifestat fata de sulurile de papirus. Ultimul din marii preoti egipteni care fusese initiat in cititul misterioasei scrieri murise cu ani inainte. Egiptul, aflat sub stapanire romana, devenise un imens anticariat plin de comori pe care insa nimeni nu stia sa le descifreze.

17 secole au trecut si Egiptul isi mentinea intunericul in jurul comorilor sale. Dar, in anul 1798, sosi un general francez, pe nume Bonaparte, care isi conducea trupele de-a lungul Africii orientale pentru a infrunta coloniile engleze din India. Bonaparte nu reusi sa treaca Nilul si campania sa esua. Dar, prin simplul joc al intamplarii, celebra expeditie franceza rezolva problema vechii scrieri egiptene.

Intr-o buna zi, un tanar ofiter francez, care se plictisea de moarte in fortareata Rosette, la una din gurile Nilului, avu ideea de a-si petrece timpul cutreierand ruinele care acopereau delta marelui fluviu. Si, intr-o buna zi, descoperi o piatra care ii starni curiozitatea. Ca si celelalte fragmente de zid pe care le vazuse in Egipt, era acoperita de mici figuri. Dar acel mic bloc de bazalt negru se deosebea intr-un fel de tot ceea ce vazuse pana atunci. Erau acolo sapate trei randuri de inscriptii, dintre care una era in limba greaca. Ori, limba greaca era bine cunoscuta. Era suficient - gandi ofiterul  - sa compari textul grec cu figurile egiptene pentru a le dezvalui secretul. Ideea parea atat de simpla si totusi au fost necesari inca 20 de ani pentru dezlegarea enigmei.

In anul 1802, un profesor francez pe nume Champollion a inceput sa compare textul grec cu cel egiptean de pe faimoasa bucata de bazalt descoperita la Rosette. In anul 1823 el a anuntat ca descoperise semnificatia a 14 mici desene. Putin timp mai tarziu, Champollion a murit, dar principiul scrierii egiptene era deja descoperit.

Astazi, istoria vaii Nilului ne este cunoscuta gratie descifrarii documentelor care ascundeau, prin misterioasa scriere hieroglifica, patru milenii de istorie.