Memoria peliculei

Importanta fotografiei ca document al epocii, poate fi cel mai fidel, caci recea retina a ochiului fotografic nu flateaza si nu deformeaza, nu mai e ignorata de nimeni. Ca pretutindeni in lume, in arhivele si muzeele noastre, in biblioteci si in alte institutii, ca si in colectii particulare, se afla, la ceasul de fata, randuite si ocrotite cu grija, o serie de piese rarisime care conserva pentru viitor imaginea unor oameni, evenimente, obiecte si locuri ce s-au pierdut in nefiinta, unica atestare a trecerii lor prin lume fiind imprimata in memoria peliculei. Dar care sunt aceste piese si unde anume anume se afla ele? Si cand, cum? Intre intrebari la care raspunde, cu competenta pe care i-a conferit-o cercetarea cu pasiune si staruinta a arhivelor, intinsa pe mai bine de doua decenii, artistul fotograf Constantin Savulescu – caruia Federatia Internationala de Arta i-a acordat distinctia de “Excellence FIAP” – in cartea album “Cronologia ilustrata din Romania” (perioada 1834-1916), aparuta in Biblioteca artistilor fotografi.

Este prima lucrare de acest fel de la noi, o lucrare care prin rigoarea expunerii, prin bogatia de date cuprinse in studiul introductiv, prin notele si explicatiile la ilustratiile reproduse, ca si prin stiinta selectiei si prezentarii acestora (autorul fiind el insusi un versat colectionar si cercetator de piese rare), se propune ca un eficace instrument de lucru pentru istorici, pentru cercetatorii din varii domenii, ca sa nu mai vorbim de artistii sau de pasionatii fotografiei.

Se pare ca noi, romanii avem si aici niste intaietati si niste prestigioase succese. Iata cateva, desprinse din lucrarea lui Constantin Savulescu:

·                    La numai o luna si noua zile (16 februarie 1839) de la comunicarea, la Academia de stiinte din Paris, a descoperirii lui Deguerre, parintele daghereotipiei, “Albina romaneasa” din Iasi isi formeaza cititorii despre aceasta.

·                    Un an mai trziu, Academia Mihaileana din Iasi si colegiul Sf. Sava din Bucuresti achizitioneaza instrumente de daghereotipie.

·                    Primul atelier fotografic la noi: Iasi, 1842

·                    Primul atelier fotografic la Bucuresti: 1843, deschis de o femei (“madama Wilhelmine Priz”)

·                    1848: Carol Szathmari executa prima calotipie (negativ realizat de o coala de hartie hipersensibila, dupa care se puteau obtine pozitive)

·                    Prima imagine cunoscuta a Bucurestilor: “Campia Procopoaiei”, 1850 (autor, acelasi Szathmari)

·                    1852: marele logofat Costache Sturdza Scheianul, primul fotograf de razboi din lume (razboiul Crimeii), pein procedeul cu colodiu umed, intr-un “laborator” instalat intr-o trasura.

·                    1857: C. Szathmari si Ioan Heck fotografiaza momentul deschiderii Adunarii ad-hoc de la Bucuresti si, respectiv, pe deputatii tarani din Divanul ad-hoc al Moldovei

·                    1860: apare la Bucuresti “Ilustratiunea, jurnal universal”, in care tiparirea unei imagini fotografice cere gravarea in lemn a acesteia de catre un alt artist, gravorul.

·                    s.a.m.d.