Interferente.ro Turism Obiective turistice Lacuri Sovata informatii si poze

Marţi, 12 Iulie 2011 19:59

Lacuri Sovata - informatii si poze

 

Renumele statiunii Sovata se datoreaza lacurilor Ursu, Alunis, Verde, Negru, Rosu, Mierlei si Serpilor, cu ape clorurate (cu concentratie mare - de la 40 la 250 gr/litru) si sodice, prezentand fenomenul de heliotermie (vara, temperatura apei variaza in functie de acumularea caldurii solare in apa sarata, apa calda fiind protejata de un strat de apa proaspata provenita din raulete, care nu se amesteca cu apa sarata, ci se mentine la suprafata, actionand ca un izolator termic).

Lacurile Ursu, Alunis, Rosu, Verde, Mierlei si Serpilor s-au format pe cale naturala, fiind de origine carstosalina, iar Lacul Negru este de origine antroposalina, luand nastere intr-o mina parasita, datand din vremea romanilor.

 

 Fenomenul de disolutie a sarii, activat de infiltratia si permeabilitatea mare a depozitelor de cuvertura, a contribuit la formarea unor depresiuni de tasare de tipul dolinelor, poliilor, palniilor de sufoziune si chiar a depresiunilor de prabusire. Procesul de dizolvare a sarii s-a produs indeosebi la zona de contact dintre brecia sarii (formatiunea acoperitoare) si masivul de sare propriu-zis, precum si pe fisurile din aceste masive.

 

Lacul Ursu s-a format intr-o depresiune de prabusire, consecinta a unui proces intens de dizolvare a sarii, la contactul cu depozitele acoperitoare. Ca o consecinta a aceluiasi fenomen s-a format si Lacul Alunis. Lacurile Rosu si Verde s-au format prin dizolvarea superficiala a sarii. Aceste patru lacuri formeaza un important complex, avand comunicatie intre ele, cu drenaj catre paraul Sarat care se varsa in paraul Sovata. Celelalte lacuri naturale - se gasesc in depresiuni izolate, de tipul dolinelor si poliilor si sunt putin adanci.

 

 

In aceasta zona lacustra, multe izvorase sarate isi fac aparitia la suprafata, provenind din apele de infiltratie care spala masivele de sare. Asemenea izvoare alimentau altadata Baile Ghera la baza de tratament.

 

De-a lungul anilor, lacurile sarate de la Sovata au suferit modificari atat in ceea ce priveste suprafata, cat si adancimea. La acestea au contribuit aluviunile aduse de pe versanti, vegetatia bogata din jurul lor, formarea permanenta a namolului etc. Ca urmare, in ultimii ani s-au luat masuri riguroase de protectie, in special a lacurilor principale, prin utilizarea rationala a resurselor naturale si prin prevenirea si combaterea poluarii mediului inconjurator si a efectelor daunatoare ale fenomenelor naturale. Astfel, "intregul sistem de exploatare a apei sarate, a namolului terapeutic din cele patru lacuri principale de la Sovata s-a refacut intr-o conceptie moderna, pe baza unor studii geologice, hidrologice, limnologice, chimice si biologice speciale, prin care sa se asigure protectia si o exploatare rationala, cu pastrarea si utilizarea fenomenului de heliotermie".

 

In prezent in Sovata exista sase lacuri sarate si doua cu apa dulce. In trecut au mai existat doua lacuri (Tineretului si Serpilor) care datorita colmatarii s-au transformat in mlastini. Lacuri cu apa sarata sunt Ursu, Mierlei, Rosu, Verde, Negru si Alunis. Cu apa dulce sunt lacurile Paraschiva si Dulce.

 

 

LACUL URSU

Lacul Ursu este cel mai mare (40.235 m²) lac heliotermic din lume si este unic in Europa datorita proprietatilor deosebite ale apei sale. S-a format prin prabusirea terenului, cunoscundu-se cu exactitate data formarii sale, 27 mai 1875, ora 11. Este o formatiune geologica foarte tanara, de natura carsto-salina. Si-a primit numele dupa forma lui (seamana cu o piele intinsa de urs).

 

Lacul Ursu este amplasat la o altitudine de 502 m, are o suprafata de 40.235, adancimea: 18,10 m, lungimea: 400 m, latimea: 170 m, salinitatea medie: 250g/l. Este inconjurat de o vegetatie abundenta, lucru mai putin cunoscut in zonele masivelor de sare. Citeste mai mult …

 

LACUL ALUNIS

Lacul Alunis, este al doilea lac din statiune ca marime, are o suprafata de 3.670 mp, adancimea maxima de 7 m, latimea de 63 m, lungimea de 85 m si se afla in imediata apropiere a lacului Ursu. S-a format in anii '70 cu cativa metri mai jos (aproximativ 4 m) decat fratele lui mai mare, asa ca apa din Ursu se scurge in Alunis de unde apoi prin valea frumoasa si Paraul Sarat in Paraul Sovata. Este mai putin sarat decat Ursu dar cu toate acestea are pontoane si deci posibilitatea de a face bai terapeutice. Uneori, apa lacului este pompata la bazele de tratament. Lacul Alunis dispune si de namol terapeutic.

 

 

LACUL ROSU

Lacul Rosu este situat in continuarea lacului Ursu, la nord-vest, si formeaza impreuna cu lacul Verde un mic complex lacustru agreabil, iar culoarea rosie este data, vara mai ales, de miliardele de vietuitoare numite artemii - un crustaceu micut numit stiintific Artemia salina, care coloreaza apa intr-un rosu murdar, mai ales pe margini, unde apa este mai putin adanca. Apa lacului are o culoare rosiatica si datorita oxidului de fier. Lacul Rosu are forma literei S intoarse, are suprafata de cca 1050 mp, adancimea maxima de 1,8 m, latimea de 24 m si lungimea de 70 m. Impreuna cu Lacul Verde constituie sursa principala de apa sarata pentru Lacul Ursu, excesul de apa din aceste lacuri fiind drenat in Lacul Ursu printr-un canal subteran. Fundul acestor lacuri este acoperit de un strat gros de namol negru. Namolul de aici este folosit, uneori, la bazele de tratament.

 

 LACUL VERDE

Mai mic decat lacul Rosu, si aflat inaintea acestuia, de altfel cele doua comunica, poarta denumirea de Lacul Verde datorita reflectarii in apa a verdelui padurii, copacii aplecandu-si ramurile asupra lui. Lacul Verde, de forma ovala, are suprafata de cca 215 mp, adancimea maxima de 1 m, lungimea de 20 m si latimea de 16 m. Ambele lacuri au in adancime un namol negru mineral salin bogat in sulfat de calciu si fier, ceea ce le confera un potential terapeutic deosebit, pentru viitor. Langa Lacul Verde se afla Masivul de sare.

 

 

LACUL MIERLEI

Cel mai tanar lac din statiune este Lacul Mierlei si dateaza de la inceputul anilor 1950, cu o adancime maxima de pana la 1 m. Namolul de aici se foloseste in tratarea durerilor de spate si a membrelor.


LACUL PARASCHIVA

Ultimul lac din salba de lacuri de la Sovata, este un lac dulcicol, format in urma precipitatiilor, cu o cantitate mai mica de sare dizolvata, astfel ca permite si existenta pestilor. Sedimentele sunt deosebit de groase si nu au strapuns stratul de sare.

 

 

LACUL NEGRU

Cel mai vechi lac al statiunii este Lacul Negru, de origine antropica, format in anul 1710 prin surparea unei ocne. Lacul Negru are suprafata de peste 3800 mp si adancimea maxima de 6 m. Alimentarea cu apa a lacului se face prin precipitatii atmosferice, prin aportul apelor de siroire si prin panza freatica. Urmarind temperatura pe verticala, se constata, ca la orice lac helioterm meromictic, ca orizontul dulce-salmastru (de la suprafata) este sensibil la toate variatiile diurne si sezoniere ale temperaturii aerului, iar orizontul de apa de la 2 m adancime mentine temperaturi ridicate si constante, cu mici variatii de la sezon la sezon. La fund, temperatura apei este mai scazuta, pentru ca de la nivelul de 2 m, catre stratul inferior, caldura se propaga foarte incet. Fenomenul de heliotermie fiind mai putin evident ca in Lacul Ursu. Namolul Lacului Negru, cu un continut foarte mare de sulfura de fier coloidala, este unul dintre cele mai pretioase namoluri terapeutice din tara noastra. El contine o mare cantitate de vitamine, biostimuline, diastaze, hormoni estrogeni de natura vegetala, amoniu, HgS, etc.


Related news items:
Newer news items:
Older news items: