Izbucurile din Muntii Apuseni

Izbucurile reprezinta locul de iesire a unui parau sau rau subterna, dar nu orice fel de iesire in lume, ci o tasnire a apei, uneori cu foarte mare forta.

In tara noastra principala concentrare de astfel de spectaculoase fenomene ale naturii se afla in muntii Bihor-Vladeasa, respectiv cele de la pestera Meziad si din valea Alunului, apoi Ponor, al Galbanei, al Ursului, din Calineasa, al Dobrestilor, Rachitele, din valea Buzaului, de la Filesti si altele.

Cele mai spectaculoase sunt izbucurile intermitente, functionand pe cunoscutul principiu al sifonului, respectiv acelea care isi arunca apele in mod sacadat, cu o regularitate aproximativ matematica. Intre acestea ocupa un loc aparte Izbucul de la Calugari, din muntii Codru-Moma, asadar tot in Muntii Apuseni ca si cele amintite mai inainte. Acesta era, si in buna masura mai este, neobisnuit pentru ca include in aparatul sau subteran nu o singura cavitate, ca marea majoritate a izbucurilor, ci doua, fapt care complica si, totodata, face mai interesant acest fenomen. Si mai spectaculos, apa izbucnind afara, in vremurile sale bune, daca ne putem exprima astfel, la doua intervale exacte de timp: la doua ore si dupa alte numai 20 de minute, apoi din nou peste doua ore. Astfel se petreceau lucrurile pana in urma cu cativa ani, cand faima de a prezenta un ritm dublu, determinat de golirea succesiva a celor doua bazine de capacitati diferite: primul fiind de doua ori mai mare decat al doilea, care, la randul lui, se afla altitudinal mai jos decat celalalt si comunica cu exteriorul printr-un canal avand diametrul mult mai mare decat cel care leaga cele doua cavitati intre ele. Acest dublu ritm s-a pierdut de la o vreme, probabil ca urmare a deschiderii unei fisuri carstice. Inainte mecanismul de functionare era urmatorul. Dupa ce cavitatea cea mare se umplea cu apa, primul sifon sorbea apa, aceasta scurgandu-se in cavitatea cea mica. Timpul de umplere al acesteia era de exact doua ore, vreme in care Izbucul de la Calugari se afla in repausul lung. Odata umplut, acest al doilea bazin mai mic, intra in functiune si cel de-al doilea sifon, care asigura legatura cu exteriorul, descarcand apa afara timp de doua minute. Aceasta constituia prima izbucnire a apei. Cea de-a doua cavitate fiind de doua ori mai mica decat prima, pentru umplerea ei se consuma numai jumatate din apa continuta in primul bazin natural. Urma a doua umplere a cavitatii mici, care dura 20 de minute – timp ce se constituia in repausul scurt al izbucului. Dupa ce se umplea din nou cavitatea cea mica, sifonul ce comunica cu exteriorul sorbea inca o data apa si avea loc a doua izbucnire a apei, care dura tot numai doua minute ca si prima data. In acel moment ambele cavitati erau golite. Pentru ca fenomenul sa se repete, cele doua cavitati trebuiau sa se reumple cu apa, pentru aceasta fiind necesare alte doua ore. Asadar mecanismul de functionare al unui izbuc intermitent in general si al celui in cauza in particular aminteste de procedeul de golire a unui vas plin cu un lichid cu ajutorul unui furtun, respectiv binecunoscutul principiu al sifonului.

In prezent, acest mecanism nu mai functioneaza ca atare datorita probabil unei fisuri subterane in calcar, manifestandu-se aproape ca un izbuc intermitent obisnuit: arunca apa, tot cu un galgait puternic, la un prim interval de 15-20 minute, si un al doilea deseori ceva mai scurt. Acest fapt nu-i scade insa prea mult din farmec, meritand sa fie vizitat si admirat. Cu atat mai mult cu cat este usor accesibil, fata de alte frumuseti naturale din Apuseni. Din soseaua care leaga Deva cu Oradea, asadar drumul national 76 care traverseaza Muntii Apuseni, inainte de a intra in orasul Vascau, mai exact din satul Ponoarele. De aici, un drum neamenajat si, in continuare, o poteca te conduc la acest izvor intermitent. Poarta numele de Izbucul de la Calugari pentru ca in apropiere se afla o manastire. De altfel si satul din preajma, Ponoarele, a purtat candva acest nume.

Datorita frumusetii lui aparte, precum si interesului stiintific deosebit – fiind un fenomen destul de rar nu numai la noi, ci si in lumea larga – acest izbuc din extremitatea sud-estica a untilor Codru-Moma a fost declarat monument al naturii.