Emulsiile si cremele cosmetice

Pe piata cosmeticelor exista un numar impresionant de produse, pe a caror eticheta oricine poate citi date despre continutul lor. Cate din aceste date ne sunt familiare? Ce ne spun denumirile, uneori sofisticate, ale acestor componente? Sa incercam sa le descifram ...

Componente “cheie”

·         Faza apoasa este constituita din apa purificata prin demineralizare, mai rar prin distilare.

·         In locul ei se poate folosi o apa aromatica (de flori de portocal, de roze s.a.).

·         Faza grasa sau uleioasa contine gliceride naturale (naturale vegetale de floarea soarelui, masline, migdale), gliceride modificate (uleiuri hidrogenate sau gliceride polioxietilenice), acizi grasi (miristic, palminstic, stearic), alcooli grasi (cetalic, stearilc, cetostearilic), ceruri naturale (ceara de albine, ceata Carnauba, cetaceu, lanolina) sau ceruri prelucrate (derivati de lanolina), hidrocarbur (vaselina, paralina, ulei de parafina, perhidroscaulen).

·         Tensioactivii sunt indispensabili pentru obtinerea si stabilizarea preparatelor cosmetice. Datorita structurii lor amfifile, prezinta simultan afinitate atat pentru faza apoasa, cat si penru faza grasa, pe care le emulsioneaza. Din punct de vedere chimic sunt sapunuri, compusi organici sulfatati sau sulfonati, saruri de amine, esteri ai unor acizi grasi sau eteri ai unor alcooli grasi.

·         Agentii de ingrosare sunt folositi pentru a da consistenta preparatelor (prin marirea vascozitatii fazei apoase). Sunt compusi macromoleculari, polimeri de origine vegetala (gume, alginati), derivati de celuloza obtinuti prin semisinteza, care au capacitatea de a forma structura de gel.

·         Umectantii previn deshidratarea preparatelor si contribuie la retinerea apei in stratul cornos al pielii. Substante precum glicerina, mierea, lactatul de sodiu, ureea etc. actioneaza ca umectanti.

·         Conservanti antimicrobieni protejeaza preparatele cosmetice impotriva contaminarilor microbienine si reduc posibilitatile si reduc posibilitatea infectarii prin utilizarea cosmeticelor. Se folosesc acizi organici, parabeni, compusi de mercur, uleiuri esentiale sau aldehide.

·         Antioxidantii impiedica rancezirea (autooxidarea) unor componente ale preparatelor cosemtice, precum substantele grase, vitaminele, uleiurile esentiale. Cei mai cunoscuti antioxidanti sunt esterii acidului galic, butihidroxianisolul, butihidroxitoluenul.

·         Parfumurile si colorantii sunt aditivi destinati sa corecteze anumite incoveninete organoleptice ale unor ingrediente si sa faca produsele acceptabile din punct de vedere cosmetic.

·         Dintre aditivii speciali, adaugati cu scopul exercitarii unei actiuni specifice, mentionam: extracte vegetale (aloe), hidrolize de glande si tesuturi animale provenind de la diverse specii (colagen, lichid amniotic), vitamine, lipozomi si niozomi, filtre si ecrane solare, sulf si derivati etc.