Datina si mancaruri specifice romanesti de Boboteaza

Cea mai insemnata sarbatoare din caslegile de iarna, dupa Sf. Vasile sau Anul Nou, este Boboteaza (6 ianuarie), numita in unele parti si mai ales in Transilvania si Banat, Boteaza, Botez, Botezul Domnului si Apa-boteaza. Vom descrie, in continuare, cateva mancaruri specifice romanesti de Boboteaza, bucate uzitate in ajunul Bobotezei.

Fiecare romanca, si mai ales cele din Bucovina, cauta sa aiba in aceasta zi urmatoarele bucate de post:

·        Grau pisat, pe care il fierb si il indulcesc cu miere sau cu mac rasnit, iar dupa ce l-au fiert si indulcit de ajuns, il pun intr-o strachina sau intr-un talger si dupa aceea il impodobesc pe deasupra cu miez de nuca, pe care o insira in forma de cruce sau si cu zaharicale, insa cu de acestea mai ales pe la orase.

·        Varzare, adica placinte umplute cu varza, placinte cu mac si cu ceapa sau cu jufa si unse cu ulei. Cand framanta aluatul pentru varzarele acestea, o seama de femei indatineaza de a merge cu mana plina de aluat in gradina si a prinde pomii cu dansa, in credinta ca acestia rodesc apoi peste vara mai bine.

·        Prune sau perje fierte

·        Bob fiert

·        Galuste umplute cu crupe de papusoi si cu orez

·        Bors cu burechiuse sau burechiti, adica un fel de aluat suct cu sucitorul, care se taie in patrate mititele si, dupa aceea, prinzandu-se doua cornuri opuse ale fiecarui patrat la un loc, i se da prin aceasta forma unui burete mititel.

·        Bors de peste si peste prajit

·        Colaci, dintre care unul e menit pentru preotul care umbla cu crucea.

Inainte insa de a se pregati bucatele insirate pana aici, se strange toata cenusa si vara se presara pe varza, in credinta ca nu-l mananca apoi omizile.

Tot asa fac si romancele din unele parti ale Moldovei. In comuna Gaiesti, judetul Suceava, femeile strang in ajunul Bobotezei dis de dimineata cenusa din vatra focului, pana a nu manca nimic, si gunoiul de prin casa si, primavara, cand fac staturile, presara pe acestea cenusa amestecata cu gunoi, zicand:

“Cum n-am mancat eu dimineata ajunurilor (adica al Craciunului si al Bobotezei) asa sa nu manance nicio lighioaie roadele!”

Asemenea se zice si atunci cand se pregateste graul, nu e bine a gusta din el, crezandu-se “ca, din contra, acela ar fi mancat de purici prin intreg anul”.

Dupa ce s-au pregatit bucatele, se asaza toate pe masa, de regula in cea menita pentru primirea oaspetilor si care e totdeauna ingrijita frumos.

Inainte insa de a aseza bucatele acestea pe masa este datina mai pretutindeni in Bucovina de a pune mai intai pe ea fan sau otava, apoi o bucatica de sare si cativa pumni de tarate, si abia dupa aceea a se acoperi cu o fata curata de masa.

In cele mai multe parti, insa tustrele obiectele acestea se pun pe masa in ajunul Craciunului si se lasa sa stea acolo pana in ajunul Bobotezei.