Columna lui Traian

Cunoscutul arhitect Ranuccio Blinchi Bandinelli isi exprima adeseori regretul: “Din pacate, nu s-a staruit indeajuns asupra unui fapt indiscutabil, si anume ca acela care a sculptat Columna lui Traian a fost unul dintre cei mai mari artisti ai tuturor timpurilor”. Si adauga: “Ma asociez intru totul opiniei lui Stendhal: Numai sculptorul Partenonului intrec in frumusete pe cele ale Columnei lui Traian.” Intr-adevar, asa stau lucrurile. Impozanta Cale a Forurilor Imperiale din Roma Veche, intre Piata Venetiei si Colisseum, este strajuita de o capodopera a sculpturii romane antice. Prea putini insa sunt cei care stiu acest lucru. Chiar daca ar fi mai numerosi, Columna lui Traian (locatie: Roma, Italia) nu ar putea dobandi, dn pacate, o notorietate comparabila cu cea a statuilor in marmura ale lui Fidias pentru un motiv de ordin pratic: de jos, Columna se vede mai greu. 

Columna traiana masoara 40 de metri, exact cat a avut o parte a colinei Quirinale, care a trebuit sa fie retezata pentru a se realiza proiectul urbanistic al lui Traian. Columna a fost asezata in mjlocul unui for. In apropiere s-au ridicat o bazilica si doua biblioteci, de la ferestrele carora puteau fi admirate sculpturile cu care era impodobita. De la aceste ferestre, artisti faimosi au copiat, in evul mediu si in epoca Romei papale, sculpturile Columnei.

Asa cum se stie, Columna a avut ca scop principal glorificarea victoriilor lui Traian asupra dacilor, prada de razboi slujind la acoperirea cheltuielilor necesare infaptuirii acestui proiect urbanistic. Absolut originala a fost solutia, care nu si-a avut pana atunci nici un precedent, de a «povesti» razboiul pe o banda continua (scene), care infasoara trunchiul Columnei sub forma unei spirale cu o lungime de 200 de metri.

Relieful sculpturilor nu este prea accentuat si deci nu deformeaza linia arhitectonica a trunchiului coloanei, iar ceea ce figurile pierd in volum este amplu compensat de ceea ce castiga printr-un efect pictural. Acest efect a fost obtinut trasand o linie de contur figurilor, care astfel ieseau mult in evidenta. Era un artificiu tehnic nemaifolosit pana atunci in lucrarile artistice cu caracter oficial.

Statice sau in miscare, figurile care impodobesc Columna se disting prin impresia extraordinara de energie pe care o degaja. Personajele exprima cu vigoare suferintele cumplite ale razboiului. Un alt element nou, ce nu mai fusese folosit pana atunci, il constituie faptul ca figurile soldatilor romani sunt pline de incredere, stima si dragoste fata de comandantii lor.

Dar notorietatea majora adusa de aceasta opera de arta este respectul pentru vitejia si demnitatea celui invins.