|
Baile Tusnad
 Baile Tusnad este un oras in judetul Harghita, la 32 de km de municipiul Miercurea Ciuc. Are o populatie de aproximativ 1.800 locuitori, fiind orasul cu cel mai mic numar de locuitori din Romania.
Baile Tusnad, statiune balneoclimaterica permanenta de interes national si international este situata in partea sudica a depresiunii Ciucului, la o altitudine de 650 m, intre muntii Harghita si Bodoc, intr-un splendid defileu al Oltului. Pozitia in teritoriu ii confera un cadru deosebit de pitoresc, cu aer puternic ozonat, bogat in aerosoli rasinosi si ioni negativi care fac ca statiunea sa dispuna de un bioclimat montan tonic, favorabil reconfortarii psihice. Este cea mai mica statiune balneara din tara, fiind cunoscuta pana astazi ca “Mica Elvetie”.
Data cea mai probabila pentru fondarea statiunii este anul 1842. Vindecarea miraculoasa a unui fiu de cioban a atras atentia asupra efectului terapeutic a apelor minerale, dupa care sa pus bazele unei societati pe actiuni in vederea exploatarii statiunii in anul 1845.
Despre apele minerale din zona Tusnadului exista dovezi scrise inca din secolul XVIII, in care se mentioneaza existenta unor izvoare de ape minerale cu efecte curative folosite de catre localnicii satelor din apropiere.
Acces
Rutier: Brasov – Sf. Gheorghe – Baile Tusnad – Miercurea Ciuc DN 12 la 67 km de Brasov, 37 km de Sf. Gheorghe, 32 km de Miercurea Ciuc; Bacau – Comanesti – Miercurea Ciuc DN 12 A.
Feroviar: magistrala feroviara nr. 4, Bucuresti – Brasov – Sf. Gheorghe – Baile Tusnad – Ciceu – Deda – Baia Mare, statie Baile Tusnad.
Resursele de tratament
Statiunea cu diverse izvoare de ape minerale, mezotermale si mofete este recomandat pentru tratamentul bolilor cardiovasculare, digestive, urinare, endocrine si a sistemului nervos. Exista 44 izvoare naturale si foraje din care in prezent sunt utilizate 6 izvoare naturale, din care 4 (Izvorul Stanescu, Apor, Ileana si Mikes) pentru cura externa.
Prin cura interna se pot trata afectiuni digestive, gastrite hipoacide, precum si hepato-colecistite cronice, boli metabolice si neuro-endocrine.
Prin cura externa baile pot trata afectiuni cardiovasculare, tulburari circulare, reumatice si nevroza astenica sau de suprasolicitare, bolile ale aparatului locomotor.
Statiunea dispune de baza de tratament, unde se efectueaza bai carbogazoase calde, aplicatii cu parafina, hidroterapii si fizioterapii, gimnastica medicala, electroterapie. Complexul este dotat cu 40 de vane si poate cura 800 de pacienti pe zi. Bazinul in aer liber este alimentat de apele Izvorului Bailor.
 Indicatii terapeutice
· Afectiuni cardiovasculare (stari dupa infarct miocardic, tulburari circulatorii, afectiuni valvulare ale miocardului, hipertensiune arteriala, tulburari circulatorii);
· Afectiuni ale sistemului nervos (nevroza astenica, distonii neurovegetative, stari astenice secundare, stari de oboseala fizica si intelectuala);
· Afectiuni digestive (boli ale stomacului, tulburari functionale ale colonului, gastrite cornice, enterocolite, dischinezii biliare);
· Afectiuni endocrine (hipertiroidie usoara, insuficienta suprarenala, boala Basedow).
Tipuri de proceduri
· Bai cu CO2, mofete, bai galvanice, masaj;
· Impachetari cu parafina, bai de plante, masaj;
· Magneto-diaflux, ionizari, cultura fizico-medicala;
· Cura interna cu ape minerale, masaj manual reflex;
· Magnetoterapie, cultura fizica medicala, masaj, cura de teren.
Factori naturali de cura
· Ape minerale carbogazoase, cloruro-sodice, bicarbonatate;
· Mofete;
· Bioclimat de tip subalpin, stimulant, tonifiant.
Compozitia resurselor minerale
· Izvorul Stanescu: debit 405 l/h, T. 7 °C; pH 6,2 natural carbogazoasa, bicarbonatata, sodica, calcica, magneziana, hipotona;
· Izvorul Apor: debit 7200 l/h, T. 7 °C; pH 5,3; natural carbogazoasa, feruginoasa, clorurata, bicarbonata, sodica, calcica, hipotona;
· Izvorul Mikes: debit liber; T. 14 °C, pH 5,6, natural carbogazoasa, usor feruginoasa, clorurata, bicarbonatata, sodica, hipotona.
Alte atractii turistice din zona
Partia de schi Tusnad
Partia de schi este situata in statiunea Baile Tusnad, langa drumul ce duce spre Brasov, la 30 km de municipiul Miercurea-Ciuc. Partia are o lungime de 0,5 km, o latime de 40 m si este dotata cu instalatie de nocturna, schi pass cu cartele magnetice, centru de inchiriere echipamente, skibar, instalatie cu tunuri de zapada artificiala si schi lift pentru urcare. Pe partie este permisa si folosirea snowbordurilor.
Stanca Soimilor
In Baile-Tusnad, pe malul drept al Oltului este amplasata varful de andezit, Stanca Soimilor. Are o altitudine de 824 m si o suprafata totala de 1,5 ha. Stanca Soimilor ofera o panorama mirifica asupra statiunii Baile Tusnad, crestelor Ciumatului si ale Surducului, Lacului Ciucas si asupra intregului defileu al Oltului. Dar privelistea excelenta nu trebuie ne faca sa uitam de ruinele Cetatii Stanca Soimilor. Cetatea Stanca Soimilor a fost construita pe varful Stanca Soimilor de Jos. A avut forma unei tigle intinse, resturi din zidul cetatii inca mai sunt clar vizibile. Din barlogurile existente in zidurile cetatii, erau prinse si trimise soimii de vanatoare ca arenda pentru turci.
Este singurul lac din Europa Centrala si de Est, asezat intr-un crater vulcanic care s-a pastrat intact. Constituie o raritate a naturii, fiind declarat rezervatie naturala. Este situat la 28 km de Baile Tusnad, la o altitudine de 950 m, ocupand zona centrala a masivului vulcanic Ciomatu. Intrucat lacul Sfanta Ana este alimentat exclusiv de precipitatiile atmosferice (neavand izvoare) apa acestuia este deosebit de limpede, continutul de suspensii nedepasind 0,002 grame la litru. Lacul are un perimetru de 1737 m si o forma aproape circulara. Axa mare, are lungimea de 620 m, iar axa mica perpendiculara pe axa mare are o lungime de 464 m, adancimea medie este de 4,2 m, iar adancimea maxima de 7 metri. Fundul lacului este acoperit de namol si se poate scalda in lac.
Revervatia Tanovul Mohos
Tanovul Mohos este despartit de lacul Sfanta Ana de o coama imensa. Datorita existentei aici a catorva specii floristice rare, turbaria este declarat monument al naturii. Se afla in partea de sud-est a conului vulcanic Ciomadu, in craterul Mohos, crater conjugat cu cel al lacului Sf. Ana. Rezervatia are o suprafata de 240 ha, iar tinovul sau “Lacul cu muschi” o suprafata de 80 ha si se afla la 1050 m altitudine, cu 100 metri mai sus fata de nivelul lacului. Turba are o grosime de 10 metri si un volum de cca. 3 milioane metri cubi. Tanovul isi datoreaza prenumele plantelor rare ce se gasesc aici. Pe covorul de muschii se intercaleaza tufe de rozmarin ruginiu, de afine, plante insectivore numite popular “Roua cerului”. Fundul lacului este acoperit de namol. Accesul in rezervatie se face in grupuri si numai alaturi de un ghid specializat.
Statiunea Ozunca-Bai
Statiune balneoclimaterica de interes local este situata la aproximativ 10 km distanta de Baile Tusnad. Este amplasata la o altitudine de 750 m in comuna Batani, Depresiunea Ozunca, la 5 km de gara Bixad. Statiunea s-a format in jurul izvoarelor cu apa minerala, in regiunea izvorului Ozunca pe la 1896, cand functionau bazine cu borduri de lemn, umplute cu apa minerala. Apa de la Ozunca este cunoscuta pentru efectele benefice pe care le are in randul copiilor fara pofta de mancare, sub forma curelor de baut, insa totodata trateaza diferite afectiuni: cardiovasculare, digestive, afectiuni ale rinichilor si cailor urinare, boli respiratorii, nevroza astenica, afectiuni endocrine. Atractia turistica principala a localitatii o constituie mlastina cu apa minerala, o rezervatie naturala protejata, unde cresc flori si plante foarte rare precum: floarea de cenusa sau planta carnivora Drosera, insa o atractie importanta o constituie si izvorul de apa minerala de la Pisztrangos, bogata in calciu, ale carei depuneri au realizat un con imens de tufa calcaroasa.
Mlastina de la Valea Mijlocie
Mlastina este situata in lunca Oltului, in sudul satului Tusnadul Nou. Este amplasata la altitudinea de 637 m si face parte din rezervatia naturala Mlastina de la Valea Mijlocie care are suprafata totala de 4 ha. Este importanta din punct de vedere fitogenetic, reprezentand cea mai sudica locatie din lume in care vegeteaza mesteacanul pitic.
Muntele Puturosu
Muntele Puturosu este alcatuit in cea mai mare parte din sedimente cretacice carpatice, prin care de-a lungul unor falii lava vulcanica andezitica a dezvoltat intruziuni, efuziuni. Miscarea ascensionala din pliocen a lavelor a antrenat solutii si materiale si din cretacic, astfel pe teritoriul Muntelui Puturosu intalnim o mare varietate de ape minerale, urme ale alterarilor hidrotermale. Sub influenta vaporilor postvulcanici andezitele cu biotit-amfiboli au suferit alterari masive (prezenta caolinului se poate vedea intr-un abrupt de langa Pestera Puturosu). Valorile geologice cele mai pretuite ale Muntelui Puturosu sunt micile pesteri (foste mine de sulf) precum: Grota Timsos (10 m lungime), Grota Sulfuroasa (14 m), Grota Ucigasa (11 m), sau Cimitirul Pasarilor, respectiv marea varietate a apelor si bailor minerale. In majoritatea acestora emanatiile intense de gaze mofetice, ce contin dioxid de sulf, ajungand la suprafata genereaza depuneri de sulf pe peretii cavernelor. Se remarca si prezenta in ape sau gaze a alaunului (sulfatul dublu de aluminiu si potasiu).
Pestera Puturosu
Este situata in masivul Puturosu, la altitudinea de 1.052 m, in versantul de sud al Magurii. Groapa cu o adancime de 14 m, nu s-a format natural, ci s-a format in urma surparii galeriei minei vechi de sulf. Din adancurile pamantului ies la suprafata gaze cu efecte binefacatoare. Din cauza mirosului, i se mai spune “grota puturoasa” sau “pucioasa”. Este cunoscuta si sub denumirea de "Tinda iadului" si este cea mai mare mofeta naturala din Europa si cea mai mare scurgere de gaze cu bioxid de carbon, cu un debit de 3.000 m cubi de gaz zilnic. Picaturile putin sulfurice-vitriolice au fost folosite de sute de ani pentru tratamentul afectiunilor la ochi. A ajunge sub nivelul gazului din pestera inseamna moarte sigura. Ca factor curativ natural este foarte eficient. Concentratia de bioxid de carbon este de 98-99%, radioactivitatea sa naturala ajunge la valoarea de 1000pCi. Despre proprietatile acestui loc special a auzit si Imparateasa Maria Tereza care a dat ordin sa se construiasca aici o instalatie de captare a gazelor; instalatia s-a pierdut de mult, dar oamenii stiu, de atunci, ca pestera are si proprietati terapeutice. Peretii pesterii sunt acoperiti cu sulf galben iar emanatiile postvulcanice de gaze se dovedesc a avea efect curativ pentru cei suferinzi de afectiuni de cord si ale sistemului vascular.
Pestera Pucioasa
Denumita si "Pestera de sulf", se afla in apropierea localitatii Balvanyos si a fost atestata documentar din anul 1349. In interiorul pesterii, din crapaturile peretilor stancosi este emanat hodrogen sulfurat si bioxid de carbon, gaze suficient de concentrate pentru a pune in pericol viata celor care intra in aceasta pestera.
Cimitirul Pasarilor
Situat in apropierea pesterii Pucioasa (aproximativ 30 de minute) cea mai mare mofeta naturala din Europa, dar si a lacului Sfanta Ana, nu este altceva decat o galerie a unei mine sulfurice care s-a surpat, si unde s-a acumulat bioxidul de carbon. Pasarile care au un zbor razant si care ajung sub nivelul gazului, cad moarte pe jos. Dar nu numai ele cad prada gazului, ci si mamifere mai mici, sau chiar si caprioare au fost gasite zacand aici. Foarte putine semne ne arata prezenta gazului nociv: culoarea diferita a frunzelor uscate sau lipsa totala a vegetatiei verzi pe fundul “cimitirului”.
Pestera Gyilkos
Amplasata de asemenea in masivul Puturosu, este cea mai mare si cea mai periculoasa dintre pesterile acestui munte deoarece nivelul de gaz ucigas nu este semnalata de nici un fel de depuneri de sulf galbene. Asemeni Pesterii Puturosu, a functionat in trecut ca si mina de sulf si se afla in vecinatatea Cimitirului Pasarilor.
Grota Ucigasa
Grota Ucigasa reprezinta urmele galeriilor minelor vechi de sulf si este rezultatul unui fenomen postvulcanic al muntelui Puturosu. A primit acest nume datorita faptului, ca este diferit de celelalte grote si emanatii de gaze din areal. Gazul din Grota Ucigasa umple aproape in totalitate galeriile din grota. Pe peretii grotei nu se regasesc depunerile specifice de sulf sau alaun, deci nu exista semne clare care sa ateste prezenta gazului nociv. Cele mai fecvente victime ale grotei sunt liliecii.
Statiunea si Cetatea Balvanyos
Baile Timsos (Apor)
Aceste izvoare sunt foarte speciale, fiind unice in Europa, si fiind o adevarata raritate a lumii. Acestea sunt ape minerale care contin o cantitate mica de acid sulfuric (vitriol). Pe teritoriul foarte mic al bailor gasim 8 feluri de izvoare cu diferiti parametri fizico-chimici. pH-ul acestora difera intre 1,82 - 4,28, concentratia puternica a acestora este urmarea formarii acidului sulfuric liber. Clatirea gurii cu apa care provine din gaurile aflate pe linia vaii, este o experienta unica, deoarece apa acidica ataca smaltul dintilor.
Grota Timsos
Situata in apropiere de Baile Balvanyos, urmand marcajul punct albastru de la Grota Sulfuroasa spre sud-est, se ajunge la mici caverne, foste mine de sulf. Aceasta grota este mai speciala pe motiv de depuneri de alaun pe peretii ei, analizata in timp de mai multi cercetatori, astfel, s-a descoperit ca depunerile au in compozitie 62 % alaun pur, adica sulfati de aluminiu. Alaunul este folosit la nenumarate procese tehnologice din viata de zi cu zi: in industrvia cosmeticelor (crema pentru obraz, deodorante uscate, betisoare astringente dupa barbierit), pe vremuri se folosea la spalatul ochilor, se foloseste ca calmant, astringent, reducerea sangerarii, in paste de dinti, sub forma de pudra se foloseste in lupta impotriva aftelor, in procesele de tabacarie, procese de inalbire a pielii, tesuturilor, este prezent in compozitia prefului pentru stingerea incendiilor, in procesele de epurare a apelor poluate sau uzate se foloseste ca material floculant, ingrasamant floral pentru anumite specii, ca de pilda Hortenziile.
Rezervatia Tinovul Buffogo
Mlastina de turba Rabufnitoarea, cum mai este numita, este asezata intr-o mica depresiune pe malul stang al paraului Buffogo, la nord de Varful Puturosu, Muntii Turiei, la o altitudine de 925 m. Are o flora si vegetatie variata, avand o suprafata de 0.88 ha. In aceasta depresiune pe un substrat de grohotis andezitic, cu sedimente vulcanogene si piroclastite, s-a instalat si s-a dezvoltat o turbarie caracteristica, alcatuita din doua zone relativ distincte: una oligotrofa si alta eutrofa. In zona gasim doar doua izvoare de apa minerala, in schimb sunt specifice emanatiile puternice de gaze postvulcanice, care determina rabufnirea continua a apei din ochiurile de diferite dimensiuni aflate in interiorul mlastinii. Aici cresc specii de plante specifice mastinilor dar si specii rare de plante: bumbacarita, roua cerului, trestia de camp, specii de rogoz, rachita.
Surse si adrese web utile:
Related news items:
Newer news items:
Older news items:
|
