Anxietatea, stresul, atacul de panica si tulburarea de panica

Anxietatea este o problema specifica perioadei de primavara, iar formele clinice cele mai fecvente sunt atacul de panica si tulburarea de panica. Exista o tendinta de crestere a ratei incidentei la populatia tanara si la sexul feminin, ceea ce inseamna ca trebuie sa acceptam ideea ca sexul feminin este mult mai vulnerabil la imbolnavire.

Atacul de panica este o stare de anxietate acuta, resimtita intens de pacient, care acuza o tensiune interioara insuportabila. Pacientii au tulburari polimorfe (ameteli, cefalee, senzatii de sufocare, de lipsa de aer, palpitatii, tahicardie, transpiratii, stari de neliniste, de nesiguranta, de insecuritate).

Atacul de panica are de obicei o durata de 20-30 de minute, apare paroxistic, fara o cauza determinanta declansatorie, apare si se sfarseste brusc, iar intensitatea acestei trairi extraordinare devine de multe ori insuportabila pentru pacient. Poate aparea o data pe saptamana sau o data pe luna, dar pacientii care ajung la psihiatrie prezinta si cate 4-5 crize pe zi, acestea creand o stare de disconfort atat de mare, incat il invalideaza din punct de vedere social. Pacientul, nesimtindu-se in siguranta, ajunge si la o extensie a tulburarilor, mult mai invalidanta: nu mai are curajul sa iasa singur din casa (in timpul crizelor nu mai are control asupra comportamentului lui) si tulburarea se va reflecta astfel negativ si asupra familiei. Cand atacul de panica se cronicizeaza, avem de-a face cu tulburarea de panica, in care crizele devin mult mai dese si mult mai greu de tolerat.

Si in cazul atacului de panica apar simptome somatice, iar pacientul, dezorientat, apeleaza la specialitatea medicala respectiva. Dar sunt dominante manifestarile cardiovasculare ale anxietatii, merg la cardiolog. Din pacate, in spatele acestor acuze somatice se ascund de fapt tulburari psihiatrice, care daca sunt interpretate adecvat se pot rezolva, iar solutia nu consta neaparat in medicamente. Foarte important este in primul rand regimul de viata (de exemplu, sa fim mai activi din punct de vedere fizic). Stresul psihic trebuie combatut prin stres fizic. Daca avem o slujba foarte solicitanta psihic, trebuie sa facem sport – sa mergem la fitness sau sa facem joggging. Dupa sezonul de iarna, trebuie sa ne schimbam regimul alimentar, sa consumam mai multe verdeturi, legume si fructe proaspete. Trebuie diversificat stilul de viata, schimbata rutina serviciu-acasa (mai este nevoie si de iesiri la iarba verde, de intalniri cu prietenii, trebuie extinse preocuparile si catre alte grupuri relationale). Trebuie sa renuntam la vicii: fumat excesiv, consum excesiv de alcool, mancaruri grase. Toate acestea, pe langa medicamente si psihoterapie, vor face ca oamenii sa treaca mai usor peste neplacerile schimbarilor de sezon. Trebuie sa acceptam ideea ca oricare dintre noi poate suferi de o tulburare psihiatrica. Asta nu inseamna ca nu este bine sa mergem la psihiatrie, pentru ca automat vom primi apelativul de “nebun”. Din pacate, psihiatria este considerata o specialitate medicala care-si stigmatizeaza pacientii.