Duminică, 13 Iunie 2010 19:14

ADHD

 

ADHD – informatii generale

ADHD este o tulburare neurobiologica care afecteaza atat copiii, cat si adultii. Netratata poate avea consecinte negative pe termen lung (psihologice, sociale, economice).

ADHD (in engleza: Attention Deficit Hyperactivity Disorder) inseamna Deficit de Atentie / Tulburare Hiperkinetica – THDA si este una dintre cele mai frecvente afectiuni comportamentale intalnite la copii si adolescenti.

Studiile arata ca un procent de 5% din copiii de varsta scolara prezinta simptome ADHD (1-2 din copiii dintr-o clasa de 30).

ADHD debuteaza in copilarie si poate persista si la varsta adulta. Desi la unii copii simptomele ADHD dispar odata cu inaintarea in varsta, in jur de 60% pot prezenta simptome si la varsta adulta. ADHD afecteaza sexul masculin mai mult decat pe cel feminin. Raportul baieti:fete este 4:1. Diagnosticul la fete este mai dificil, caci predomina forma cu inatentie. ADHD poate fi tratat numai medicamentos.

Conform studiilor, fara tratament, 30% dintre cei care sufera de ADHD merg catre delincventa juvenila. Daca nu au inteligenta superioara, o familie care sa-i sustina, daca parintii sunt someri, daca nu au suportul educational si material, ajung sa comita infractiuni.

 

ADHD nu este o problema doar pentru cei care sufera de aceasta tulburare, ci si pentru persoanele importante din anturajul lor, datorita caracterului cronic si implicatiilot in functionarea cognitiva si sociala. Adaptarea in cazul copiilor cu ADHD este deosebit de importanta, deoarece ignorarea dificultatilor prezentate de acesti copii in plan academic, social si al integrarii pot conduce la abandon scolar - in cazul elevilor, inadaptare sociala sau ulburari emotionale. Aceasta afectiune se poate manifesta la prescolari, scolari si adolescenti.

 

 ADHD la copii

Conform Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM-IV-TR), simptomele ADHD se impart in trei categorii: inatentie, hiperactivitate si impulsivitate, putand surveni si in forma combinata, iar diagnosticul se bazeaza pe numarul, persistenta si istoricul simptomelor ADHD si totodata pe masura in care acestea produc modificari ale comportamentului copilului, in mai mult decat un singur context.

 

Simptomele de inatentie: 

§         ignora detaliile;

§         greseste din neglijenta;

§         isi mentine cu greutate concentrarea la lucru sau la joaca;

§         pare sa nu asculte atunci cand cineva i se adreseaza direct;

§         nu respecta instructiunile;

§         nu termina ceea ce a inceput;

§         are dificultati in a-si organiza sarcinile si activitatile;

§         evita activitatile care necesita efort intelectual sustinut;

§         pierde lucruri de care are nevoie;

§         este distras de zgomote exterioare;

§         este uituc in activitatile lui.

 

Simptomele de hiperactivitate-impulsivitate: 

§         hiperactivitatea, ducand la un comportament inadecvat;

§         alearga sau se catara atunci cand nu ar trebui;

§         vorbeste excesiv;

§         se agita sau se foieste;

§         trebuie sa se ridice de pe scaun;

§         are dificultati in desfasurarea activitatilor de timp liber nezgomotoase;

§         este in miscare, parca ar fi animat de un motor;

§         impulsivitatea (afectarea ariilor cerebrale de inhibitie) care il determina pe copil sa se implice in diverse activitati chiar foarte riscante fara a putea evalua gravitatea riscurilor;

§         raspunde inainte ca intrebarile sa fie complete;

§         are dificultati in a-si astepta randul;

§         intrerupe sau deranjeaza alte persoane.

 

!!! Deoarece toti copiii se comporta uneori astfel, diagnosticul de ADHD poate fi stabilit unui copil numai de catre un specialist.

 

Medicii stabilesc diagnosticul de ADHD numai atunci cand un copil:

§         a manifestat comportamente inadecvate nivelului sau de dezvoltare;

§         manifesta cel putin sase astfel de comportamente in mod constant, timp de cel putin sase luni;

§         a prezentat unele simptome inainte de varsta de sapte ani;

§         este afectat de aceste simptome in activitatile curente, in mai mult decat un singur context, de exemplu la scoala si acasa;

§         prezinta simptome care nu sunt explicate mai bine de o alta boala;

§         in afara simptomatologiei specifice, copiii cu ADHD, de multe ori, prezinta si alte probleme asociate: dificultatì de invatare, tulburari de limbaj, anxietate, tulburari emotionale, tulburari ale controlului motor si perceptiv-vizual, ticuri etc.

Desi ADHD nu interfereaza cu capacitatea de invatare, copiii cu acest sindrom prezinta de multe ori dificultati legate de randamentul scolar, deoarece atentia si controlul impulsurilor sunt cerinte importante pentru succesul scolar.

 

Tratamentul ADHD

§         Terapie comportamentala (incluzand antrenament si terapie);

§         Medicatia;

§         Terapia combinata (medicatie si terapie comportamentala);

§         Tratamentul trebuie individualizat pentru fiecare pacient.

 

Medicamente pentru ADHD

Exista doua tipuri de medicamente pentru ADHD:

§         non-stimulante (Strattera). In Romania nu exista la ora actuala decat non-stimulante (Straterra), care sunt eficiente la copiii cu ADHD. Non-stimulantele sunt medicamente de ultima generatie care nu afecteaza pe termen lung cresterea in inaltime si greutate.

§         stimulante (Ritalin, amfetamine, Concerta). Stimulantele sunt medicamente de tipul amfetaminelor, Ritalin si Concerta si, desi exista de 60 de ani pe piata, au fost interzise in multe tari datorita riscului de dependenta si a multor efecte secundare. Stimulantele fac parte din categoria substantelor strict controlate.

Foarte recent, studiul MTA asupra deficitului de atentie si hiperactivitate (ADHD) a scos la iveala faptul ca medicamentele Ritalin si Concerta pot oferi o ameliorare a starii de sanatate pe termen scurt si doar pe maxim 12 ore dintr-o zi, dar dupa trei ani, beneficiile tratamentelor dispar. Mai mult, multi parinti renunta la tratament pe perioada vacantelor datorita multiplelor efecte secundare ale Concerta si Ritalin (insomnie, scadere in greutate, accentuarea ticurilor).

In plus, copiii care iau aceste medicamente regulat, timp de trei ani, au manifestat o intarziere in dezvoltare, potrivit "Multimodal Treatment Study of Children with ADHD" (MTA).

Autorii MTA au monitorizat 600 de copii cu ADHD, incepand cu anul 1990. Profesorul William Pelham, coautor al studiului, de la Universitatea din Buffalo, Statele Unite, a spus ca intarzierea in dezvoltare s-a manifestat la nivel de inaltime si greutate.

 

Cerintele educative speciale ale copiilor/elevilor cu ADHD: 

§         necesitatea exersarii deprinderilor de a-si concentra si mentine atentia; 

§         necesitatea dezvoltarii deprinderilor de rezolvare de probleme plecand de la urmatoarele premize: 

- prezentarea problemei intr-o forma clara si structurata; 

- incurajarea elevului sa citeasca de mai multe ori cerinta, inainte sa inceapa rezolvarea ei, pentru a fi sigur ca a inteles bine; 

- i se cere elevului sa citeasca cu voce tare cerinta, pentru a ne asigura ca este concentrat si ca urmeaza corect pasii; 

- incurajarea sa se amuze de propriile erori si sa invete sa se autocorecteze fara a se demoraliza; 

§         necesitatea antrenarii deprinderilor de competente sociale; 

§         stimularea comportamentului asertiv pentru a-i creste autostima; 

§         necesitatea dezvoltaii autoinstruirii (prin tehnici cognitiv-comportametale) pentru cresterea capacitatii de autocontrol; 

§         necesitatea stabilirii unor contracte sau acorduri intre copii sau adolescenti si parinti si profesori cu scopul de a imbunatati atmosfera in familie si in clasa.

 

Procesul terapeutic la copiii si adolescentii cu ADHD 

Procesul terapeutic cuprinde trei etape de baza:

§         Evaluarea initiala: Ca parte a evaluarii diagnostice, medicul sau specialistul de asistenta sanitara determina simptomele tinta si gradul initial de afectare.

§         Strategia terapeutica: Medicul stabileste o strategie terapeutica prioritizand simptomele tinta si determinand metodele terapeutice cele mai potrivite pentru reducerea acestora.

§         Monitorizarea simptomelor si adaptarea strategiei: Una dintre componentele cele mai importante ale tratamentului ADHD este monitorizarea simptomelor din diferite domenii (cum ar fi invatarea, rezultatele scolare, interactiunile familiale si relatiile cu persoanele de aceeasi varsta) si din diferite medii (de exemplu, acasa, la scoala, in afara programului scolar).

 

Adaptari metodologice generale la elevii cu ADHD:

§         Asezarea elevului in prima banca din rand, departe de fereastra sau de alte elemente care-i pot distrage atentia.

Acest lucru va reduce posibilitatea ca alti stimuli sa-i distraga atentia vizual sau auditiv de la activitatea pe care o realizeaza in fiecare moment. Daca elevul este plasat in randurile din spate vor fi in campul sau viziual colegii sai, a caror comportament sau comentarii ii pot distrage atentia de la profesor sau sarcina. La fel se intampla daca este asezat in apropierea unei ferestre sau culoar, datorita zgomotelor sau stimulilor vizuali.

Atat elevul hiperactiv cat si cel inatent are dificultati sa isi mentina sau sa isi concentreze atentia asupra sarcinii sau stimulilor relevanti in comparatie cu colegii sai. De aceea prin asezarea lui aproape de profesor poate ajutat mai usor

§         Asigurarea intelegerii explicatiilor sau instructiunilor pentru a indeplini sarcinile. Amintiti-va ca elevul cu ADHD nu este neaparat un elev cu deficit intelectual. Abilitatea lui de rationament este buna, cu exceptia cazurilor specifice. Prin urmare, daca nu intelege o explicatie sau nu urmeaza o instructiune va fi din cauza dificultatilor de a acorda atentia necesara expunerii profesorului.

Pentru a rezolva aceste probleme, cadrele didactice pot stabili ca rutina urmatoarele:

- Explicatiile la clasa trebuie sa contina termeni adecvati pentru nivelul lor. Incercati sa folositi propozitii scurte, iar in cazurile in care expunerea este mai lunga, repetati de mai multe ori aspectele fundamentale ale acesteia;

In timpul explicatìilor sau instructiunilor stabilitì de multe ori contactul vizual cu elevul, acest lucru va facilita sa-si pastreze atentia asupra dumneavoastra sau la ceea ce spuneti;

Dupa terminarea explicatiilor sau instructiunilor, rugati elevul sa repete ceea ce a inteles. Ajutatì-l sa formuleze acele aspecte pe care nu le poate repetata, fie pentru ca nu a inteles, fie pentru ca nu a fost suficient de atent.

Faceti acest lucru de fiecare data cand explicati sau dati instructiuni elevilor. Procedand asa, dupa cateva ori, elevul va anticipa ca trebuie sa repete si acest lucru va actiona ca un factor care va contribui la sustinerea si concentrarea atentiei direct asupra explicatiilor sau instructiunilor.

Odata ce i-ati consolidat obiceiul de a participa cu atentie la explicatiile dumneavoastra, putetì reduce solitarile de a repeta/reformula cerintele; acest lucru trebuie facut intermitent, fara a urma un model specific pe care elevii l-ar putea identifica.

§         Permiteti elevului hiperactiv sa se deplaseze prin clasa la intervale regulate. Nu trebuie sa uitam faptul ca acesti elevi au dificultati in a sta linistiti sau in a lucra in liniste. Elevul poate fi numit "elev de serviciu” sau „asistent" si i se incredinteaza anumite sarcini, care sa-i permita mobilitatea in sala de clasa. Trebuie sa fim atenti  atunci cand elevul arata agitatie, nervozitate, momente in care fie ii punem intrebari, fie ii dam o sarcina care implica necesitatea de a vorbi cu altii sau sa se miste.

 

Adaptari metodologice ale obiectivelor educationale la elevii cu ADHD:

§         Elevii cu ADHD prezinta dificultati in invatarea si consolidarea cunostintelor corespunzatoare fiecarui nivel curricular fata de restul colegilor lor. Astfel, de multe ori acumuleaza intarzieri importante, facand dificil / imposibil pentru ei sa urmeze programa de cursuri mai tarziu. Pentru a sprijini progresul academic al acestor elevi, se recomanda ca profesorul sa stabileasca obiectivele-cheie pe care elevul trebuie sa le realizeze progresiv dobandind cunostintele necesare pentru nivelul urmator. Performanta lor va fi directionata spre atingerea acestor obiective fundamentale si mai apoi a celor considerate „secundare”.

§         Planifacarea obiectilor de atins, trebuie si ea diferentiata pentru copiii cu ADHD, prevazandu-se mai mult timp pentru realizarea lor.

§         Obiectivele sabilite trebuie sa fie simplificate (atunci cand este posibil), reducandu-se din complexitate; in functie de natura obiectivelor, se recomanda si dividirea lor pe parti.

 

Adaptari metodologice pentru realizarea sarcinilor in cazul elevilor cu ADHD:

§         Adaptarea timpului necesar indeplinirii sarcinilor in clasa. In cazul elevului hiperactiv se tine cont de caracteristicile sale, el avand nevoie sa i se permita distragerea de la sarcina la intervale scurte de timp. Daca elevul are dezvoltate abilitatile de reglare a atentiei, aceste distrageri vor fi scurte, dar daca nu, distragerile tind sa fie destul de lungi incat fac imposibila executarea sarcinilor in timpul alocat pentru elevii nehiperactivi. Pe de alta parte, elevul inatent este lent atat in realizarea sarcinilor cognitive cat si a celor motorii si, prin urmare, are nevoie de mai mult timp decat ceilalti elevi pentru a indeplini aceleasi sarcini. Astfel, luand in considerare aceasta situatie, tineti seama de timpul disponibil pentru a efectua sarcinile si de importanta extinderii timpului pentru elevii cu tulburari de deficit de atentie. Puteti face acest lucru in moduri diferite in functie de nivelul curriculum-ului si caracteristicile elevilor.

§         Adaptarea numarului de sarcini atat in clasa cat si la domiciliu. Avand in vedere consideratiile de la punctul precedent, se impune elevilor cu deficit de atentie un numar inferior de sarcini fata`de cel considerat adecvat pentru restul elevilor. Puteti utiliza, de asemenea, o strategie diferita: propuneti un numar minim de sarcini pentru tot grupul, exprimandu-va satisfactia in cazul in care numarul de sarcini a fost indeplinit, si apoi propuneti sarcini suplimentare optionale a caror finalizare este voluntara si care le poate imbunatati calificativul. Pentru ca sunt optionale, elevii cu deficit de atentie nu se vor simti incapabili sa o faca si, in functie de abilitatile lor, le vor realiza pe cele posibile.

§         AdaptatI criteriile de calitate de executare a sarcinilor. Elevii hiperactivi si inactivi au presipozitia de a face greseli foarte usor in executarea sarcinilor, din cauza lipsei de atentie sustinuta. Prin urmare, pentru a incuraja motivarea realizari sarcinii si calitatea rezultatului, propuneti pentru fiecare tip de activitate un standard de calitate minim, pe care sa-l considerati multumitor, si apoi alte criterii progresive de calitate, cu care isi poate imbunatati scorul. Puteti face acelasi lucru cu alti elevi din clasa daca credeti ca acest lucru i-ar putea influenta in mod negativ pe ceilalti.

§         Utilizati strategii atentionale in timpul realizarii sarcinii. Deseori, elevii hiperactivi si inatenti incep executarea sarcinilor, fara suficienta atentie si cu dificultati in selectarea elementelor relevante ceea ce conduce la greseli, desi au competentele cognitive necesare pentru a indeplini cu succes sarcina. Pentru a face fata acestei eventualitati, pe langa instructiuni, ajutati-l in realizarea sarcinii prin atentionari de genul: „ fii atent aici”, „observa ca ceea ce tebuie sa faci este sa...”, „nu trebuie sa faci ...” etc. In orice caz, ajutorul oferit elevului trebuie sa fie exclusiv atentional.

 

Adaptarea procesului de evaluare in cazul elevilor cu ADHD:

§         Realizarea unei evaluari diferentiate implica folosirea unor metode si materiale adecvate problemelor manifestate de elevi, ceea ce nu inseamna ca elevul respectiv este tratat diferential (de ex. daca in cazul unui elev cu deficiente vizuale sunt folosite metode diferite de evaluare, si in cazul celui cu ADHD se impun metode diferentiate).;

§         Necesitatea reducerii timpului de evaluare. La un elev hiperactiv curba de oboseala atentionala este mult mai scurta decat la cel non-hiperactiv, si, prin urmare, in cadrul sesiunilor de evaluare mai mari de 30 de minute, atentia este redusa in mod semnificativ si astfel si performanta. Durata evaluarii poate fi adaptata astfel:

a) proiectarea a doua sesiuni in momente ale zile diferite;

b) proiectarea unei evaluari de sesiuni mai scurte, pentru intregul grup;

c) evaluarea orala, intr-un cadru privat;

d) evitarea evaluarii acestor elevi printr-o evaluare formala, preferandu-se proceduri de evaluare continua;

§         Reduceti numarul de intrebari sau exercitii. Acesta este un alt mod de a reduce timpul de evaluare. In cazul in care numarul cerintelor este mai mic, timpul necesar pentru a le efectua este scurtat. Astfel, copiii inatenti vor avea timp sa le rezolve in 50 de minute.

Rolul important al profesorilor influenteaza in mod direct procesul de formare a elevilor, el nu joaca doar un rol de mediator in procesul de invatare, ci contribuie si la normalizarea vietii elevilor in scoala, prin ajustarea procesului de invatare la nevoile lor. Deasemena prin demersurile de adaptare a procesului educational la cerintele elevilor, este facilitata integrarea lor, atat in scoala si in clasa cat si in mediul lor social.

 

 

Surse si Adrese Web Utile

Christopher Green si Kit Chee, Sa intelegem ADHD, Editura Aramis, Bucuresti, 2009

E. Manuel Garcia Perez, Adaptaciones curriculares para alumnado con diagnostico de trastorno por deficit de atención con o sin hiperactividad, Merida, 2007

Asociacion Cordobesa de Deficit de Atencion e Hipeactividad, Estrategias de intervención en el aula para alumnos con TDAH

Moreno Garcia Y., Hiperactividad, prevención, evaluación y tratamiento, Ed. Pirámide, Madrid

www.f-adana.org

http://ro.wikipedia.org/wiki/ADHD

http://www.adhd.org.nz/

 


Newer news items:
Older news items: